Prima pagină > politics, politica, pnl, psd, pdl, udmr, pntcd, prm, png-cd, guvern, deputati, senatori, ministri, prefecti, presedinti de partide, lideri politici, > Fostii angajati ai Departamentului de Control al Guvernului rup tacerea: Gasiti pe blogul nostru un material incendiar!

Fostii angajati ai Departamentului de Control al Guvernului rup tacerea: Gasiti pe blogul nostru un material incendiar!

 Zilele acestea am primit prin e-mail un material referitor la demiterile pe care Emil Boc le-a ordonat la Departamentul de Control al Guvernului.

Aveti mai jos un material trimis de catre unul dintre fostii angajati ai Departamentului de Control al Guvernului. 

Adevarul iese la suprafata!?

                      Avertizare  în  interes public

conf. art. 6 lit. b şi g din Legea nr. 571/2004  privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice,
care semnalează încălcări ale legii

 

 Către

 Preşedintele Camerei Deputaţilor – Roberta Alma Anastase

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor – Adrian Năstase

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor – Ioan Oltean

 

 

 

Subsemnatul Udrescu Marius salariat al aparatului de lucru al guvernului şi al fostului Departament de Control al Guvernului, domiciliat în str. Alexander Von Humbolt nr. 3 ap. 52 sect. 3 Bucureşti, ca urmare a adoptării prevederilor cu privire la ,, încredere,, din O.U.G. nr 3/2009, vă aduc la cunoştinţă dispoziţiile legale încălcate pentru a decide în cunoştinţă de cauză.

 

          În primul rând, vă aduc la cunoştinţă faptul că Primul ministru are calitatea de administrator al patrimoniului statului şi nu de proprietar al acestui patrimoniu, ca urmare conduita sa în această calitate este reglementattă de lege şi nu de liberul arbitru. Chiar şi acolo unde deciziile se iau pe baza voinţei personale, acest lucru este posibil pentru că legea permite acest lucru.

          Ex. Primul ministru numeşte în funcţie secretarii de stat conform voinţei acestuia, dar acest lucru este posibil pentru că legea a prevăzut acordarea acestui drept fără  a mai impune un criteriu ori condiţie. Atributul de a numi ori elibera secretarii de stat din funcţie îşi are legitimitatea în lege şi nu în liberul arbitru.

          De asemenea afirmaţia că un consilier din cadrul Departamentului de Control al Guvernului a efectuat în medie 2 controale pe anul 2008 este neadevărată pentru simplul fapt că din totalul de 69 de persoane, doar în jur de 45 au atribuţii de control, iar aceştia la rândul lor formează echipe de control constituite din minim doi consilieri. Un consilier cu atribuţii de control are între 8 şi 12 controale efectuate pe anul 2008.

          Desigur, dacă ar fi să merg pe această logica cu media aritmetică, aş aduna consumul de carne pe cap de locuitor din Europa şi consumul de carne pe cap de locuitor din Africa, aş face media şi aş trage concluzia că pe cap de locuitor consumul de carne este scăzut, concluzie superficială şi nerealistă în opinia mea.

          Faptul că în cadrul Departamentului de Control doar o parte aveau atribuţii de control nu poate fi imputată tocmai consilierilor care au avut activitate.

De asemenea consider că dispoziţiile acestei ordonanţe vor declanşa procese de anulare a concedierilor nelegale, cu despăgubirile aferente îndreptate împotriva angajatorului şi în solidar cu persoanelor care au întocmit, avizat ori aprobat conform legii contabilităţii.

 

               

 

A) Având în vedere atribuţiile Departamentului de Control al Guvenului transformat în Corpul de Control al Primului Ministru, vă înştiinţez faptul că introducerea unui criteriu subiectiv ,,încredere,, ca element determinant pentru încetarea raportului de muncă, încredere pe care nu ştie nimeni cum poate fi obţinută în afară de primul-ministru, este în contradicţie cu următoarele reglementări internaţionale pe care România le-a ratificat/aderat.

           

1) ,,Criteriile de la Copenhaga”

În 1993 Consiliul European  a stabilit condiţiile pe care statele candidate trebuie să le îndeplinească pentru a deveni membre ale Uniuni Europene,  numite ulterior ,,Criteriile de la Copenhaga”.

Astfel au fost formulate trei categorii de criterii:

  • Criterii politice
  • Criterii economice
  • Capacitatea de asumare a obligaţiilor ce decurg din calitatea de membru al U.E.

 

Primul criteriu politic care a fost formulat este:

,,stability of institutions guaranteeing democracy=  stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia;

            Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, partea I, Principii, prevede la  art. 2,    ,,De la data aderării, dispoziţiile Constituţiei, ale Tratatului CEEA şi actele adoptate de instituţii înainte de aderare sunt obligatorii pentru România”,

 

     Concedierea tuturor salariaţilor cu atribuţii de control din cadrul guvernului pe motiv că Primul – ministru nu are încredere în ei deoarece aparţin fostului Guvern, nu are nimic în comun cu stabilitatea instituţională.

     În primul rând că aproape jumătate din ei sunt angajaţi anterior ,,guvernului Tăriceanu”, cu toţii au contract de muncă pe perioadă nedeterminată şi fac parte din aparatul de lucru al guvernului.

    

     Cum se poate justifica semnalul de nesiguranţă transmis în aparatul de lucru al guvernului, întrucât stabilitatea într-o  funcţie nu mai depinde de activitatea profesională  iar concedierea poate intervine oricând pe motivul pueril de pierdere a încrederii.

      Cât de eficient şi cât de obiectiv poate să funcţioneze aparatul de lucru al guvernului dacă salariaţii cu atribuţii de control sunt concediaţi în funcţie de ,,încredere”  şi nu după rezultatul muncii.

     Care sunt criteriile după care se câştiga sau pierde încrederea primului-ministru, ce anume ar trebuii să consemneze în raportul de control un consilier cu atribuţii de control ????

 

 

2) Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei

Prin Legea nr. 365/2004 a fost ratificată Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003.

Articolul  7 din Convenţia împotriva corupţiei prevede faptul că: ,,fiecare stat parte se străduieşte, dacă este cazul şi conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, să adopte, să menţină şi să consolideze sisteme de recrutare, de angajare, de încurajare a fidelităţii, de promovare şi de pensionare a funcţionarilor şi, dacă este cazul, a altor agenţi publici nenumiţi, care:

   a) se bazează pe principiile de eficienţă şi de transparentă şi pe criterii obiective, precum meritul, echitatea si aptitudinea;

   b) cuprind proceduri corespunzătoare pentru a selecţiona şi pentru a forma persoanele numite sa ocupe posturi publice. considerate ca fiind în mod special expuse la corupţie şi, dacă este cazul, pentru a asigura o rotaţie pe aceste posturi;

         

Din moment ce  naşterea/încetarea raportului de muncă conform ordonanţei depinde doar de ,,încrederea primului-ministru”, cum sunt respectate de România  dispoziţiile aplicabile funcţionarilor cu privire la sistemul de recrutare, de promovare, de încurajare a fidelităţii bazat pe principii de eficienţă, transparenţă şi criterii obiective precum meritul, echitatea şi aptitudinea ?

 

 

3)Prin rezoluţia nr. 99/1999 a Consiliului Europei publicată în Monitrul Oficial, partea I, a fost instituit grupul de state împotriva corupţiei, GRECO, din care face parte şi România.

          Conform statutului adoptat, GRECO are ca obiectiv îmbunătăţirea capacităţii membrilor săi de a lupta împotriva corupţiei, iar pentru a realiza acest obiectiv trebuie să urmărească aplicarea principiilor directoare pentru lupta împotriva corupţiei aşa cum au fost adoptate de Consiliul Europei la 6 noiembrie 1997.

          În prezent obligativitatea respectării principiile directoare împotriva corupţiei decurge din Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană semnat de România în 2005.

          Principiul director nr. 3 prevede că responsabili de prevenirea, investigarea, cercetarea, infracţiunilor de corupţie, se bucură de independenţa şi autonomia adecvată funcţiilor lor şi nu sunt supuşi influenţelor neadecvate.

          Principiul director nr. 7 prevede specializarea persoanelor sau a organelor responsabile de lupta împotriva corupţiei şi le vor asigura mijloace adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor.

         

          Cu toate că avem atribuţii în prevenirea infracţiunilor de corupţie (a se vedea competenţele legale precum şi rapoartele care au fost trimise la DNA) introducerea criteriului privind încrederea primului-ministru este contrară principiului autonomiei şi independenţei funcţiilor conform prevederilor  legale menţionate mai sus. 

          De asemenea nu este respectat principiul potrivit căruia responsabili cu prevenirea infracţiunilor de corupţie nu pot fi supuşi influenţelor neadecvate, întrucât stabilirea criteriului ,, încredere” constituie mai degrabă un mijloc de constrângere asupra actelor şi faptelor unui funcţionar cu atribuţii de control care trebuiesc executate conform sugestiilor ,,venite de sus,, pentru că în caz contrar, poţi să îţi pierzi ,, încrederea” şi locul de muncă aferent.

          Instituirea criteriului ,,încredere” şi a concepţiei potrivit căruia Corpul de Control vine şi pleacă odată cu primul-ministru contravine şi principiului director nr. 7, specializarea persoanelor.

 

 

          În încheierea acestui punct trebuie menţionată intervenţia domnului deputat Ioan Oltean în şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 noiembrie 2002 cu privire la politizarea excesivă a Corpului de control al primului ministru ca urmare a ocupării domnului Victor Ponta, şef al Corpului de control, a funcţiei politice de şef al organizaţiei de tineret al  PSD.

          ,,Intervenţia mea vizează un fenomen: politizarea excesivă a unei instituţii, care prin menirea ei, ar trebui să fie în afara oricărei influenţe de natură politică, ar trebui să fie o instituţie bazată pe cinste, corectitudine şi profesionalism. Este vorba de instituţia privind Corpul de control al primului ministru

          ,,Partidul democrat cere demiterea de îndată a domnului Victor Ponta din funcţia de şef al Corpului de control, pentru a se permite acestui organism guvernamental să îşi îndeplinească cu obiectivitate atribuţiile avute, fără ingerinţe politice. De asemenea, cerem ca această instituţie să fie a Guvernului şi nu a primului ministru, pentru a-i da menirea pe care trebuie să o aibă un astfel de organism şi nu a fi doar un instrument în măna primului – ministru, pentru a–şi teroriza, pentru a–şi ameninţa adversarii ”

         

Domnul deputat Ioan Oltean era revoltat că şeful corpului este numit politic, dar partidul din care face parte a propus să schimbe toţi oameni, de la şeful corpului la ultimul consilier (cu excepţia cabinetului, compartimentului IT şi documente) pe motivul că nu are încredere în ei.

 Probabil că acum este extraordinar de revoltat de această politizare, de faptul că se doreşte un Corp de control al primul-ministru şi nu al guvernului.

B)      1) Prin dispoziţiile  art. 16, Constituţia a stabilit că cetăţeni sunt egali în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări iar art. 39 alin 1 lit. d) din Codul Muncii prevede că salariatul are dreptul la egalitate de şanse şi de tratament.

           La încetarea raporturilor de muncă atât în cazul persoanelor juridice publice ori juridice private, legislaţia muncii (Codul Muncii, Contractul colectiv de muncă la nivel naţional, Legea Funcţionarilor Publici etc.), prevede imperativ cauzele pentru care salariaţii pot fi concediaţi iar nerespectarea acestor cauze este sancţionată cu nulitatea  absolută – art. 76 din Codul Muncii.

          Pierderii ,,încrederii“ ca modalitate de încetare a raportului de muncă este un element care nu poate fi măsurat ori evaluat. Legislaţia muncii nu prevede acest mod de încetare a raporturilor de muncă.

          Salariaţii cu atribuţii de control din cadrul aparatului de lucru al Guvernului se află în prezent într-o situaţie de discriminare negativă în raport cu salariaţi din sistemul public şi privat cât şi în raport cu ceilalţi colegi din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

Faptul că sunt discriminaţi în raport cu celelalte categorii de salariaţi este recunoscut chiar de primul – ministru conform declaraţiei ,, Doar n-o să îmi controlez afacerea Sterling cu Corpul de Control al lui Tăriceanu,, consemnată în mass-media, atât în audiovizual cât şi în presa scrisă, ex. ziarul Ziua din 13.02.2009

De menţionat faptul că la Sterling au mers în majoritate oameni angajaţi în instituţie de pe vremea guvernării PSD.

De asemenea dintre angajaţii Departamentului de control al Guvernului, un număr de aproximativ 21 consilieri (din totalul de 45 cu atribuţii de control), au lucrat şi înainte de guvernul Tăriceanu în cadrul instituţiei, aşa cum a fost organizata în timp (Corp de control al Primului Ministru – sub conducerea lui Victor Ponta, Aut. Nat. de control sub conducerea lui Ionel Blănculescu, etc).

De asemenea, regula privind acordarea ,,încrederii,, este în practică un element caracteristic funcţiilor politice şi personalului aferent acestora (cabinetul demnitarului), situaţie în care angajaţii Departamentului de Control nu s-au aflat niciodată.

În cazul personalului angajat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale art. 1 pct. 4 din OUG nr. 1/2001, introduce noţiunea de ,,încredere ” ca o condiţie de naştere/încetare a raporturilor de muncă.

Acest act normativ, la art. II, dispune însă aplicarea dispoziţiilor cu privire la încredere pentru personalul Administraţiei Prezidenţiale, pe baza unui examen de atestare pe post.

Probabil că ordonanţa care a stabilit încetarea raporturilor de muncă  pe baza acordării ,,încrederii” a fost inspirată din legislaţia Administraţiei Prezidenţiale doar că uitat de art. II, faptul că noi avem atribuţii de control şi de legislaţia aferentă.

 

 2)  La 16 decembrie 1966 Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale si Pactul internaţional cu privire la drepturile civile si politice – cunoscute sub denumirea de Pacte ale drepturilor omului.

România a semnat cele doua pacte la 27 iunie 1968 iar prin decretul nr. 212/1974  Consiliului de Stat  a ratificat aceste pacte.

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice prevede la art. 26

,, Toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au, fără discriminare, dreptul la o ocrotire egală din partea legii. În aceasta privinţa legea trebuie să interzică orice discriminare şi să garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egală si eficace contra oricărei discriminări, în special de rasă, culoare, sex, limba, religie, opinie politică sau orice alta opinie, origine naţionala sau sociala, avere, naştere sau întemeiată pe orice alta împrejurare.

 

Art. 25 – Orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea, fără nici una dintre discriminările la care se refera art. 2 şi fără restricţii nerezonabile;

     c) de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiile publice din ţara sa.

 

Introducerea unui criteriu discreţionar ,, încredere” limitează accesul la funcţiile din cadrul Corpului de Control întrucât posibilitatea de a candida pe o funcţie este condiţionată de voinţa unei persoane.

De altfel, una din motivările Avocatului Poporului ridicate în excepţia de neconstituţionalitate  a dispoziţiilor O.U.G. nr. 230/2008 cu privire la interdicţia cumulului, excepţie care a fost admisă de Curtea Constituţională, se referă la:

,, dreptul la muncă al unei persoane nu poate forma obiectul vreunei îngrădiri sau limitări, fiecare persoană fiind liberă să muncească în măsura posibilităţilor fizice şi intelectuale pe care singură le poate aprecia”

          Ca urmare, naşterea/încetarea  raportului de muncă în baza unui criteriu discreţionar ,,încredere” stabilit prin voinţa unui om este în contradicţie cu dreptul oricărui cetăţean de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiile publice şi constituie discriminare întemeiată pe aşa zisa apartenenţă  ,,Corpul de Control al lui Tăriceanu” .

 

Concluzie,

          Reglementările internaţionale pe care România le-a ratificat/aderat sunt obligatorii  din momentul intrării lor în vigoare  pentru ,,toate Guvernele României” iar nerespectarea lor poate cauza prejudicii atât pentru statul român cât şi pentru persoanele care au nesocotit aceste dispoziţii.

         

Udrescu Marius

 

Contact: 0744353184

  1. bzp
    09/03/2009 la 8:18 am

    gheorghe@. Probabil cadre legistaltive interne si internationale exista insa nu sunt luate in considerare si aplicate,fara a fi introdus in joc factorul politic.

  2. 08/03/2009 la 8:48 am

    De mult timp imi bat gura despre (non)funtionarea institutilor statului, despre faptul ca functionarii nu pot fi independenti, atata timp cat nu sunt ocrotiti de reglementari, cu criterii obiective de evaluare stipulate in proceduri, criterii care sa poata fi contestate in justitie.
    Societatea actuala adopta metode comuniste. In loc sa mergem inainte facem pasi inapoi.

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: